Calendarul chinezesc este cel mai vechi instrument de măsurare a timpului din lume, el datând din anul 2637 i.e.n., an în care a fost introdus primul ciclu zodiacal.
Un astfel de ciclu se desfăşoară de-a lungul a 60 de ani, cuprinzând 12 subcicluri a câte 5 ani.
Ciclul cu numărul 78 a început în anul 1984 şi se va finaliza în februarie 2044.
Fiecărui an din cei 12 ai subciclului zodiacal îi corespunde câte un animal.
Conform legendei, Buddha, înainte de a părăsi pământul, a chemat la el toate animalele, dar numai 12 dintre ele au venit, pentru a-şi lua rămas bun.
Drept răsplată, Buddha a dat anilor numele celor 12 animale, în ordinea în care acestea au ajuns la el : şobolan, bivol, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie, maimuţă, cocoş, câine, şi capră.
Potrivit credinţei chinezeşti, animalul corepunzator anului naşterii exercită o influenţă profundă asupra destinului fiecărei persoane sau, conform unei zicale străvechi: "Acesta este animalul ascuns în inima ta".
ANUL SELENAR CHINEZESC
Anul selenar chinezesc este împărţit în 12 luni a câte 29 de zile. La fiecare doi ani şi jumătate, este intercalată o a treisprezecea lună, în scopul ajustării calendarului. Începutul fiecărei luni calendaristice selenare este marcat astronomic de luna nouă.
CELE 5 ELEMENTE
În timpul unui ciclu complet de 60 de ani, fiecare dintre simbolurile (animalele), numite şi "cele 12 ramuri ale Copacului", se combină cu cele 5 elemente: lemn, foc, pământ, metal şi apă. La rândul lor, aceste elemente influențează semnul nativ lunar, schimbând, în mod specific, destinul fiecărui individ.
O parte fundamentală a filozofiei orientale este dedicată interrelaționarii dintre cele 5 elemente.
Aceste interacţiuni sunt de două feluri : generatoare şi guvernante.
ELEMENTELE GENERATOARE
- Din și prin metal obţinem apă. În acest context, metalul poate însemna un vas sau un container pentru apă, aşa că, putem spune : metalul prinde sau înglobează apă.
Într-un alt sens, metalul este singurul element care, prin încălzire, devine fluid, asemeni apei.
- Din și prin apă obţinem lemnul. Apa este reprezentată de ploile sau roua care stimulează creşterea vegetaţiei, producându-se, în acest fel, lemnul.
- Din și prin lemn obţinem focul. Focul nu se poate întreţine prin el însuşi, el este produs prin arderea lemnului.
- Din și prin foc obţinem pământul. În mod simbolic, focul transformă totul în cenuşă care devine parte integrantă a pământului.
- Din și prin pământ obţinem metalul. Mineralele metalice sunt extrase din pământ.
ELEMENTELE GUVERNANTE
- Metalul este guvernat de către foc. Numai prin utilizarea focului poate fi topit şi transformat metalul.
- Focul este guvernat de apă. Prin intermediul apei putem pune capăt focului.
- Apa este guvernată de pământ. Prin construirea unor canale în pământ se obţine direcţionarea apei, prin diguri sau zăgazuri din pământ apa poate fi controlată.
- Pământul este guvernat de lemn. Copacii şi rădăcinile lor menţin în loc pământul şi îşi extrag hrana din acesta.
- Lemnul este guvernat de metal. Toporul confecţionat din metal poate doborî orice copac.
O legendă chineză foarte cunoscută spune că împăratul de jad, cunoscut și sub numele de Buddha, a organizat o cursă de animale pentru a decide care dintre ele vor intra în zodiac. Animalele trebuiau să treacă râul și li se acorda un an în funcție de ordinea de sosire.
În acele vremuri, șobolanul și pisica erau foarte buni prieteni. Dar, deși erau foarte inteligenți, nu erau și cei mai buni înotători din regnul animal. Așa că au decis că cel mai bun și mai rapid mod de a traversa râul era să o facă pe spatele unui bivol.
Bivolul, animal nobil și amabil, a fost de acord să-i ducă peste râu. Totuși, din moment ce era implicat și un premiu, șobolanul a decis că pentru a câștiga trebuie să facă ceva, așa că a aruncat pisica în apă. Din acel moment, pisica a devenit inamicul natural al șoarecelui. Șobolanul a ajuns la țărm și a câștigat primul loc în cursă, urmat îndeaproape de puternicul bivol, care a fost numit al doilea animal al zodiacului.
După bivol a venit tigrul, care a explicat gâfâind cum a trebuit să lupte împotriva curenților și cum, datorită puterii sale mari, a reușit să ajungă la țărm și să devină al treilea animal.
Locul al patrulea în zodiac i-a revenit iepurelui, care, datorită capacității sale de a sări, a putut să sară de pe un mal pe altul, deși i-a explicat și împăratului că ar fi căzut în râu dacă nu ar fi fost o bucată de trunchi plutind în apă.
Mai târziu a apărut dragonul zburător, care i-a spus împăratului că nu poate ajunge primul acolo pentru că a trebuit să se oprească pentru a crea ploaie, pentru a ajuta oamenii și creaturile pământului. În plus, în ultima parte se întâlnise cu un iepure agățat de un trunchi, pe care l-a ajutat dându-i o împingere cu răsuflarea, pentru ca să ajungă la țărm. Împăratul, surprins de bunătatea sa, i-a acordat locul cinci în zodiac.
La scurt timp, un cal a galopat, dar un șarpe l-a speriat și l-a făcut să cadă. Prin urmare, șarpele a ocupat în cele din urmă locul șase, în timp ce calul a ocupat locul șapte.
La mică distanţă se aflau capra, maimuţa şi cocoşul, care se apropiau de malul râului. Cele trei vietăți s-au ajutat reciproc să-l traverseze : cocoșul a construit o plută de lemn pentru ei trei, în timp ce capra și maimuța au defrișat stuful și astfel, vâslind și vâslind, au reușit să ajungă pe malul opus. Împăratul, foarte mulțumit de munca în echipă a animalelor, a numit capra al optulea animal, în timp ce maimuței și cocoșului au primit locurile nouă, respectiv al zecelea.
Deși câinele ar fi trebuit să obțină un loc bun, fiind cel mai bun înotător dintre toate animalele, a întârziat pentru că avea nevoie de o baie după o alergare lungă, și văzând apa atât de bună a râului nu s-a putut abține. Așa că i s-a atribuit locul unsprezece.
Chiar când împăratul avea de gând să închidă cursa, a auzit mormăitul unui porc mic care începuse cursa, dar fiind foarte flămând, la scurt timp s-a ospătat și a tras și un pui de somn. Când s-a trezit, a continuat cursa și a ajuns tocmai la timp, pentru a fi numit animalul numărul doisprezece al zodiacului.
În cele din urmă, pisica a ajuns prea târziu, ocupând locul 13, neputând câștiga niciun loc în calendar, așa că ura ei față de șobolani i-a făcut pentru totdeauna dușmani.
Împăratul de jad (Buddha) într-o pictură din dinastia Ming realizată cu cerneală și culoare pe mătase, secolul al XVI-lea
