Biserica fortificată ”Sfânta Precista” este un edificiu religios, din Galați, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”.
Biserica este o ctitorie negustorească, construită între 1643 și 1647, în timpul lui Vasile Lupu, Domnitorul Moldovei.
VASILE LUPU, Domn al Moldovei
(n. 1595 – d. 1661)
”Sf.Precista” este construită din piatră și cărămidă.
Are turnul-clopotniță inclus în corpul bisericii, și podul fortificat.
Este cel mai vechi edificiu istoric din Galați și un simbol sfânt pentru gălățeni.
Biserica ”Sf.Precista” a fost sfințită în septembrie 1647 și a fost închinată Mănăstirii Vatopedu, de la Muntele Athos.
Mănăstirea Vatopedu, de la Muntele Athos
Desele atacuri ale prădătorilor tătari, turci și polonezi, dar și instabilitatea domniilor moldovenești din primele decenii ale sec. XVII au făcut ca în timpul domniei lui Vasile Lupu să apară mai multe biserici fortificate.
Amplasate pe locuri mai înalte, acestea ofereau posibilitatea observării zonei la mare depărtare, fiind în același timp un obstacol prin care invadatorii erau ținuți la distanță.
Incintele cu ziduri întărite, cu turnuri și amenajări defensive, ofereau apărătorilor o bună protecție.
Una dintre aceste fortificații moldovenești este Biserica fortificată "Precista" - Galați.
Pe locul unei mai vechi biserici de lemn ridicată, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, apoi închinată Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos înainte de 1641 de negustorul gălățean Teodor,
Constantin - fiul lui Teodor, împreună cu frații Dia și Șerbu - fiii lui Coman, negustori din Brăila stabiliți ulterior în Galați, au înălțat o biserică de piatră.
Nu se știe cu exactitate când au început lucrările, dar documentele vremii consemnează faptul că finalizarea și sfințirea noului lăcaș au avut loc în septembrie 1647 și că a fost închinată tot Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos.
Desigur, biserica fortificată pe care o vedem astăzi a suferit mai multe transformări, refaceri și restaurări prilejuite de trecerea vremii, dar mai ales de năvălirile dușmane.
”Sf.Precista” - interior
În jurnalul său de călătorie, Paul de Alep - cleric (arhidiacon), călător și cronicar ortodox sirian, scria la 17 ianuarie 1653:
”În acest oraș, Galați, sunt opt biserici, cele mai multe de piatră. Cea mai mare dintre ele este închinată Maicii Domnului. Este toată din piatră fățăluită, cu trei turle înalte în vârful cărora se află cruci mari aurite. Înăuntrul curții este o clopotniță foarte mare și toate sunt cu metereze de luptă.”
În zilele noastre, Biserica fortificată din Galați are doar o singură turlă, pe naos, iar deasupra intrării un turn de apărare de formă dreptunghiulară. Pe colțul de sud-vest a fost refăcut un foișor din lemn sprijinit pe console tot din lemn, element arhitectural care dă o notă cu totul originală construcției.
Incendiată de turci în 1711, distrusă în timpul războaielor ruso-turce din 1735-1739 și 1769-1774, apoi din nou prădată de turci în 1821, biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și în 1859.
O amplă restaurare s-a făcut și în perioada 1953-1957 după care, la 1 august 1970, sfântul lăcaș a fost amenajat ca Expoziție de artă bisericească și istorie feudală românească, apoi ca Muzeu de artă religioasă medievală, tinda bisericii prezentând începuturile orașului Galați, iar pronaosul și naosul mănăstiri, biserici și zugravi de icoane și lăcașuri sfinte. În fosta bucătărie a fost amenajată o sală de arme datând din sec. XVII-XIX.
Abia în 1990 Biserica fortificată ”Precista” - Galați a fost redată cultului ortodox, prima slujbă după o întrerupere de 40 de ani fiind cea din noaptea de Înviere.
Mai trebuie menționat că săpăturile arheologice efectuate în perioada 1980-1989 în perimetrul Bisericii fortificate din Galați au adus la lumină fragmente de ceramică, obiecte de podoabă din aur, argint și bronz, monede, precum și urme ale unei necropole și ale unei locuințe cu beci ce servea și drept ascunzătoare în vreme de pericol.
Ceea ce nu poate vedea un simplu vizitator al Bisericii fortificate din Galați (dar poate afla din scrierile specialiștilor - așa cum am aflat și eu) este latura de nord a pronaosului și a pridvorului îngroșată cu aproape un metru pentru a se crea spațiul necesar unei scări care să permită accesul în zona mediană fortificată a bisericii. La mijlocul traseului spre zona mediană, sub treptele scării, a fost realizată o capcană.
În cazul în care năvălitorii ar fi pătruns până acolo, trapele de deasupra capcanei puteau fi trase cu ajutorul unui sistem de scripeți, intrușii nemaiavând scăpare.
La nivelul median al absidei altarului a fost amenajată o tainiță pentru ascunderea obiectelor de preț în caz de primejdie.
Tot din sistemul de apărare al fortificației fac parte și drumurile de strajă. Între baza turlei Pantocrator și peretele exterior al bisericii, în spațiul dintre cele două ziduri, s-au creat două culoare pentru pază - unul pe latura sudică, celălalt pe latura nordică.
O legendă locală spune că oraşul Galaţi ar fi fost legat de celălalt mal al Dunării printr-un tunel săpat acum mai bine de 300 de ani pe sub albia fluviului, intrarea în acest tunel făcându-se prin altarul Bisericii Precista.
La cum a fost răscolită Faleza Dunării, în acea zonă, este greu de crezut că se va mai găsi vreodată vreun tunel.
Tristețea dar mai ales revolta mă cuprinde când observ că strămoșii noștri negustori și domnitori, în anii l641, din averea agonisită construiau biserici fortificate pentru apărarea românilor și a țării, iar astăzi, în 2018, negustorii și politicienii adună averi vânzând românilor alimente îndopate cu otrăvuri, iar țara o secătuiește de bogății, o trădează și o vinde la javrele străine gen Soros ...
Sau vă place să stați cu nasul în kurul spurcăciunii de Soros și în al altora ca el ?
Biserica fortificată ”Sf.Precista” - Galați, o oază de liniște, pace și siguranță
